Coș de cumpărături
0
0,00 RON
Farul Regelui Carol I aflat în incinta Portului Constanța a fost inaugurat în 1909, acesta preluând ștafeta de la bătrânul Far Genovez de pe Faleza Constanței. Construit sub egida primului rege al României căruia îi poartă numele, farul de formă octogonală se înalță mândru la 21,75m deasupra nivelului mării, reprezentând la acea vreme, una dintre cele mai moderne construcții din categoria sa. Farul Carol I este montat pe un turn de piatră ce poartă decorat înspre mare cu efigia regelui, iar pe partea opusă cu bustul împăratului Traian.
Imaginile de arhivă după care a fost realizat acest model ne prezintă și inscripția de pe laterala turnului de piatră:
"Portul Constanța
Mărit și apărat de valurile mării
sub domnia regelui
Carol I"
După revenirea Dobrogei în granițele României, Constanța a adoptat o stemă inspirată de moștenirea sa maritimă: un velier genovez navigând pe valuri și un far, simbol iconic al orașului.
Farul, un reper de necontestat al identității Constanței, evoca siguranța, ghidarea și legătura eternă cu marea. Această compoziție elegantă și lipsită de ornamente inutile a fost considerată perfectă în a exprima legătura Constanței cu moștenirea sa istorică și rolul său maritim.
În perioada interbelică, mai exact din 1930, stema Constanței a căpătat o nouă înfățișare, îmbogățindu-se cu zeița Fortuna. Aurită și măreață, aceasta ținea în mâna stângă cornul abundenței, iar în dreapta cârma unei corăbii, simbolizând bogăția și spiritul maritim al orașului. Pe fundalul albastru, zeița Fortuna devenea protectoarea Constanței, evocând antichitatea glorioasă a vechiului Tomis.
Ulterior, în 1972, stema a fost din nou redefinită pentru a reflecta vremurile și ideologia socialistă. Compoziția, mult mai complexă, includea grupul statuar Fortuna cu Pontos descoperit la Tomis, soarele și valurile simbolizând litoralul, și o galeră romană, ca semn al comerțului maritim. Totuși, stema Republicii Socialiste România, vizibil plasată în centru, domina compoziția, conferindu-i o amprentă politică specifică epocii.
Astăzi, în 2024, Constanța privește spre viitor cu o stemă reimaginată. Pe partea dreaptă, Farul Genovez veghează, simbol al continuității și al legăturii cu marea. Soarele de aur luminează scena, chiar deasupra farului (o inadvertență), în timp ce, pe partea stângă, zeița Fortuna revine în prim-plan, îmbrăcată în straie antice, ținând cornul abundenței și echea unei corăbii. La picioarele sale, torsul lui Pontos, zeul mării, iese dintre valuri, evocând legătura sacrală a Constanței cu Pontul Euxin. La baza scutului, trei fascii undate din argint traversează compoziția, iar coroana murală cu șapte turnuri încununează designul. Însă specialiștii au criticat această versiune drept supraîncărcată, cu prea multe culori, lipsită de coerența simbolurilor și de simplitatea care făcea din stema din 1880 o capodoperă a heraldicii.
Farul și supla corabie genoveză din acea primă stemă, cea pe care am reconstruit-o, continuă să fie privite drept cele mai autentice expresii ale identității Constanței. Stema din perioada regalității de până la 1930 mai poate fi admirată, astăzi, pe frontispiciul Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța.