FARUL de ATERIZARE din CONSTANȚA

Proiectarea Farului de Aterizare Constanța a început în 1958, iar punerea în funcțiune a avut loc în 1960. În acea perioadă, zona de sud a orașului era complet lipsită de parcuri, clădiri sau bulevarde impozante, însă astăzi, acest monument arhitectural se află într-un parc, alături de o fântână arteziană ce atrage privirile trecătorilor. Pe parcursul ultimului deceniu, farul a fost modernizat semnificativ, devenind un simbol reprezentativ pentru orașul Constanța. În anul 2005, a fost supus unor lucrări de reabilitare majore, iar în 2010 a fost montat un cap de far de ultima generație în structura sa metalică.

Farul emite o lumină albă, cu un ritm de două sclipiri, care se repetă la un interval de 29.8 secunde. Luminile sale se extind pe o rază de 360 de grade, având o altitudine de 87 de metri față de nivelul mării. În interior, există o scară spiralată cu 259 de trepte, iar lumina farului poate fi văzută de la o distanță de până la 24 de mile marine. Farul se află la coordonatele φ = 44º09'29" N și λ = 28º37'49" E, având o înălțime totală de 58 de metri.

Marea Neagră este bine cunoscută pentru natura sa imprevizibilă, adesea având furtuni care se declanșează brusc. De-a lungul țărmurilor Mării Negre, diverse civilizații, precum, grecii, romanii, genovezii, turcii și românii, și-au marcat puncte geografice, ce pot fi observate atât ziua, cât și noaptea, pentru a semnaliza pericolele navigației din apropiere. Termenul "far" provine de la insula Pharo din Golful Alexandria, unde a fost construit Farul din Alexandria, ce reprezintă una dintre cele șapte minuni ale lumii.

În prezent, Direcția Hidrografică Maritimă este responsabilă pentru menținerea securității navigației pe litoralul românesc al Mării Negre, având în administrare farurile de aterizare, farurile de intrare și semafoarele portuare. Pe coasta românească se găsesc alte șase faruri de aterizare, localizate în Midia, Mangalia, Sulina, Tuzla, Sfântu Gheorghe și Gura Portiței. Aceste faruri asigură o vizibilitate de cel puțin 15 mile marine de la țărm. Ordinea farurilor de aterizare, de la sud la nord, este: Mangalia, Tuzla, Constanța, Midia, Gura Portiței, Sf. Gheorghe și Sulina, toate fiind de tip costier, cu lumină albă standard, menite să ghideze navele către coastă. Aceste structuri acoperă toate rutele maritime de pe litoral. Fiecare far dispune de surse electrice secundare și un sistem automatizat de monitorizare, care permite controlul de la distanță al funcționării lor, gestionat din clădirea Direcției Hidrografice Maritime.