Mult așteptata dezvelire a statuii lui Ovidiu 

Ceremonia de dezvelire a statuii lui Ovidiu a avut loc, la Constanța, pe 18 august 1887, în prezența a numeroase oficialități locale și naționale de la acea vreme, în mijlocului unui public numeros. 

Evenimentul a avut ecou în toate teritoriile locuite de români, dar și în orașul natal al poetului latin, Sulmona și este amplu detaliat de Nicolae Lascu în scrierile sale:

" Ca o reacţie împotriva îndelungatei stăpâniri otomane asupra Dobrogei, (...) autorităţile şi intelectualii români din Constanţa accentuează, imediat după eliberare(n.r. alipirea Dobrogei la România după războiul de independență din 1877-1878), ideea romanităţii acestor teritorii, restabilind legătura de continuitate cu vechea provincie romană Moesia. 

În această atmosferă de reviriment naţional, figura poetului Ovidiu apare ca un simbol al permanenţei româneşti peste veacuri. 

 Dând expresie acestei stări de spirit, cel dintâi prefect al judeţului Constanţa, Remus N. Opreanu, a luat iniţiativa de a eterniza amintirea poetului printr-un monument. Nu este însă vorba de o simplă măsură administrativă, luată de oficialitate. Iniţiatorul ei avea o aleasă cultură literară și juridică, dobîndită la Universitatea din Pisa, unde studiase filologia italiană și dreptul, luându-şi doctoratul în ambele specialităţi. 

Întors în ţară, Remus Opreanu a ţinut primele lecţii de istoria literaturii italiene la Universitatea din Bucureşti. Funcţia de reprezentant al guvernului la Constanţa i-a uşurat realizarea iniţiativei, atât prin autoritatea şi prestigiul de care se bucura în faţa cetăţenilor, cît şi prin influenţa pe care o avea în capirala ţării. 

 Prima menţiune despre iniţiativa ridicării monumentului o face Farul Constanţei, cel dintâi ziar românesc din Dobrogea, într-un număr de la începutul anului 1883. Anume, în loc de editorial, se anunţă că, la propunerea prefectului, Comitetul constituit cu doi ani înainte pentru construirea unui edificiu pentru o şcoală-model la Constanţa, a hotărât să ridice şi "o statuie marelui poet Ovidiu. Această operă destinată a glorifica memoria marelui poet în locul exilului său, vechiul Tomis şi a fi vie dovadă că acest pământ înainte de a fi român a fost roman" a primit și aprobarea Ministerului Instrucţiunii Publice. În continuare se precizează că prefectul Opreanu, în calitatea lui de preşedinte al Comitetului, a dus tratative cu sculptorul italian Ettore Ferrari, autorul statuii lui Eliade Rădulescu din faţa Universităţii din Bucureşti. Ziarul anunţă chiar că statuia urma să fie terminată pe la sfîrşitul lui iulie, iar inaugurarea să aibă loc în septembrie sau octombrie a aceluiaşi an. (...)

 Comitetul pentru ridicarea monumentului a desfăşurat o intensă activitate în vederea strângerii de fonduri, organizînd diferite manifestări artistice şi culturale. Astfel, acelaşi ziar constănţean anunţa într-un număr de la începutul lunii februarie că a avut loc un bal cu tombolă, al cărui venit important a fost destinat "ridicării statuii lui Ovidiu" şi că "societatea Constanţei a răspuns la apelul ce i s-a făcut, plină de dorinţa de a avea oraşul înzestrat cu statuia marelui poet latin". (...)

Din motive pe care nu le cunoaştem, ci mai curând le bănuim statuia n-a fost inaugurată, aşa cum se plănuise la început, în toamna aceluiaşi an. Inaugurarea a avut loc abia patru ani mai târziu, la 18/30/august 1887, într-un cadru deosebit de solemn. 

 Serbarea a fost prezidată de ministrul Instrucţiunii Publice, Dimitrie Sturdza. Au fost de faţă autorităţile locale, numeroşi deputaţi şi senatori, intelectuali din toate părţile ţării, precum şi locuitorii Constanţei, care au umplut până la refuz Piaţa Independenţei, unde urma să fie dezvelită statuia. Erau prezenţi, de asemenea, alături de reprezentanţii presei locale, trimişi speciali ai principalelor ziare din Bucureşti, care aveau să trimită ample dări de seamă asupra desfăşurării manifestărilor organizate cu această ocazie.  

 O menţiune deosebită merită în această privinţă ziarul Universul, care se ocupă cu serbările de la Constanţa în patru numere consecutive. Ziarul Voinţa Naţională acordă, de asemenea, spaţiu larg desfăşurării acestor serbări şi reproduce în întregime discursurile rostite cu acest prilej. (...) Mai mult încă: știrile privitoare la aceste serbări au trecut dincolo de hotarele politice de atunci ale României şi au ajuns până la românii (...) din Transilvania, 

Știrea ridicării monumentului a ajuns până la Sulmona(Italia), patria lui Ovidiu. Cu acest prilej se stabilesc pentru prima dată legături directe între cele două oraşe.  Într-adevăr, în discursul său,  Remus Opreanu dă citire unui document important . Este vorba de telegrama pe care primarul Sulmonei i-o trimite în numele Consiliului comunal, cu rugămintea de a-l reprezenta la această serbare și de a fi "interpretul sentimentelor noastre de sinceră afecţiune către acest generos popor, care afirmă din ce în ce mai mult originea sa prin cultul marelui poet, gloria noastră comună".  

Nicolae Lascu, "Amintirea poetului Ovidiu la Constanța", Revista Pontica, nr. 2, 2012, pp. 339–358.

See more...